Despre virtuți

Despre virtuți: punctele forte ale caracterului

Iulia Fechete, Mind the Mind

În acest articol ne vom concentra asupra virtuților: ce sunt, pentru ce ne servesc și cum să le dezvoltăm. Vom afla ce legătură au acestea cu fericirea și cu starea de bine, cum putem să ne identificăm propriile virtuți și de ce merită să facem acest lucru.

Psihologia pozitivă și studiul fericirii

Pentru a înțelege mai bine ce sunt virtuțile, să ne îndreptăm mai întâi atenția înspre domeniul psihologiei care le studiază îndeaproape: psihologia pozitivă. Aceasta studiază: emoțiile pozitive (bucuria, mulțumirea, starea de bine), trăsăturile de caracter pozitive (curiozitatea, perseverența, curajul) și metodele care promovează astfel de experiențe (programe educaționale, politici sociale) (Seligman & Csikszentmihalyi, 2000). Menirea psihologiei pozitive este de a atrage atenția asupra aspectelor care fac comunitățile să se dezvolte și să prospere.

Până în prezent, cunoaștem mai multe informații despre suferința umană, despre slăbiciune, tulburare și boală, decât despre împlinire, fericire, stare de bine și satisfacție (Seligman et al., 2005). Ambele părți ale experienței umane sunt la fel de important de înțeles. Astfel, în ultimii ani, tot mai mulți cercetători din domeniul psihologiei și-au îndreptat atenția înspre ce înseamnă mai exact fericirea și cum o putem cultiva. O parte din răspunsul la această întrebare fundamentală ar putea fi dat de prezența virtuților. Vom analiza în amănunțime relația dintre virtuți și fericire în cele ce urmează.

Ce sunt virtuțile?

Virtuțile sau punctele forte ale caracterului sunt „trăsături umane pozitive reflectate în gânduri, emoții și comportamente” (Park et al., 2004). Acestea se află pe un continuum, fiecare dintre noi având un nivel mai mare sau mai mic dintr-o anumită virtute. Virtuțile nu sunt același lucru cu talentele sau abilitățile. Peterson și Seligman (2004) le clasifică în 6 mari categorii, fiecare categorie cuprinzând o serie de virtuți specifice:

Înțelepciune și cunoștință:

creativitate, curiozitate, o minte deschisă (engl. open-mindedness), plăcerea de a învăța, perspectivă

Curaj:

vitejie, perseverență, integritate, entuziasm/energie

Umanitate:

iubire, bunătate, inteligență socială

Dreptate:

cinste, spirit de lider, responsabilitate socială (engl. citizenship)

Cumpătare:

iertare, modestie, prudență, auto-control

Transcendență:

aprecierea frumuseții și a excelenței, recunoștință, speranță, umor, spiritualitate

Cele mai des întâlnite virtuți, raportate de persoane din peste 40 de țări sunt: bunătatea, cinstea, recunoștința și mintea deschisă, iar cele mai puțin întâlnite sunt prudența, modestia și auto-controlul (Seligman et al., 2005). De asemenea, cele mai puternic asociate cu satisfacția cu viața sunt speranța, recunoștința, iubirea și entuziasmul (Park et al., 2004).

Printre multe încercări de a defini fericirea, aceasta este văzută și ca the engaged life, fericirea fiind obținută prin folosirea virtuților personale în viața de zi cu zi. O altă perspectivă atribuită fericirii este the meaningful life/viața cu sens: fericirea poate fi atinsă prin folosirea virtuților pentru un scop mai mare decât propria persoană și care transcede cotidianul (Seligman, 2002).

Studiile arată că fericirea, definită în acest mod, este într-o oarecare măsură atinsă realizând activități care ne fac plăcere și  ne fac să ne simțim bine (citim, dansăm, vorbim cu prietenii, etc.). Totuși, fericirea cu semnificație pentru noi și de durată este construită de acele activități care ne conferă sens, de activitățile care cer de la noi să ne folosim punctele forte și virtuțile pentru un scop în care credem (Peterson, Park, & Seligman, 2005).

Cum să ne identificăm și cultivăm virtuțile?

Poate că în timp ce citeam despre semnificația virtuților, clasificarea acestora și legătura lor cu fericirea, în mintea noastră a răsărit o întrebare incitantă: „Oare care sunt virtuțile mele?”. În continuare, vă propunem câteva resurse și exerciții pentru a înlesni acest proces important de introspecție.

  1. Completează VIA Survey of Character Strengths, pe care îl găsești gratuit pe www.authentichappiness.com. Acest chestionar identifică principalele 5 virtuți personale, în funcție de clasificarea lui Peterson și Seligman (2004), menționată mai sus.

2. Odată ce ți-ai identificat virtuțile, fie cu ajutorul chestionarului online sau printr-un exercițiu de introspecție, încearcă să te gândești la noi modalități prin care le poți exprima. Poți să alegi 5 zile ale săptămânii: în fiecare concentrează-te pe una dintre din cele 5 virtuți principale pe care ai.

Spre exemplu, dacă una dintre virtuțile tale este recunoștința, cum poți să o exprimi într-o mai mare măsură azi? Poți găsi modalități noi, mai puțin folosite prin care să o manifești? Cum ți s-ar părea să scrii un mesaj sau să-i trimiți o scrisoare unei persoane care te-a ajutat în trecut? Ai putea întocmi o listă cu lucrurile pentru care ești recunoscător zilnic. Sau să le desenezi, să construiești o poveste în jurul lor. Ori să le fotografiezi și să le pui într-un folder „dedicat recunoștinței”. Sau ai putea încerca să îți identifici gândurile lipsite de recunoștință (precum „Mi se cuvine”) și să găsești alternative de gânduri care vădesc recunoștință.

Efectele unui astfel de exercițiu au fost documentate de Seligman și colaboratorii (2005). Ei au arătat că, dacă este realizat timp de cel puțin o săptămână, acesta poate să crească starea de bine și să scadă simptomele depresive ale participanților.

3. Imaginează-ți un moment în care simți că ai fost versiunea ta cea mai bună (you at your best) (Seligman et al., 2005). Notează detaliile acelui moment, cum te simțeai, ce făceai sau cine era cu tine. Mai apoi, încearcă să identifici virtuțile pe care le-ai manifestat în acel moment. Este vorba de creativitate, iubire, integritate? Scrie-le pe o foaie și revin-o la ele pe parcursul săptămânii. În ce alte circumstanțe pot fi exprimate aceste virtuți? Reflectează la ele și la importanța lor pentru tine.

Gânduri de încheiere

În încheiere, să nu uităm că la fel cum spunea Aristotel, „Cele mai mari virtuți sunt cele spre folosul celorlalți”. Fiind mai buni, mai iubitori și mai recunoscători pentru cei din jurul nostru, cultivând un simț al responsabilității sociale și păstrând o minte deschisă, nu numai că vom crește înspre a fi persoane virtuoase, ci și vom deveni un sprijin mai bun pentru persoanele în nevoie. Un mesaj de recunoștință, un gest de bunătate, o idee creativă de a petrece timpul cu o persoană sau perseverența în a fi alături de ea, pot face diferența. Să ne folosim virtuțile pentru a fi aproape de cei care se confruntă cu tulburări mintale și pentru a-i ajuta pe cei care trec prin suferință emoțională. Ambii vom avea de câștigat.

Apreciem că te menții informat. Vizitează-ne și pagina de Facebook, MentAid – Primul ajutor în sănătate mintală.


Park, N., Peterson, C., & Seligman, M. E. (2004). Strengths of character and well-being. Journal of social and Clinical Psychology, 23(5), 603-619.

Park, N., Peterson, C., & Seligman, M. E. P. (2005b). Strengths of character and well-being among youth. Unpublished manuscript, University of Rhode Island.

Peterson, C., & Seligman, M. E. (2004). Character strengths and virtues: A handbook and classification (Vol. 1). Oxford University Press.

Seligman, M. E. (2002). Positive psychology, positive prevention, and positive therapy. Handbook of positive psychology, 2(2002), 3-12.

Seligman, M. E. P. (2002).  Authentic happiness: Using the new positive psychology to realize your potential for lasting fulfillment. New York:Free Press.

Seligman, M. E. P., & Csikszentmihalyi, M. (Eds.). (2000). Positive psychology [Special issue] American Psychologist, 55(1).

Seligman, M. E., & Csikszentmihalyi, M. (2014). Positive psychology: An introduction. In Flow and the foundations of positive psychology (pp. 279-298). Springer, Dordrecht.

Seligman, M. E., Steen, T. A., Park, N., & Peterson, C. (2005). Positive psychology progress: empirical validation of interventions. American psychologist, 60(5), 410.