Meta-emoțiile I

Meta-emoțiile: Ce sunt și cum apar?

Ioana Meșterelu, Mind the Mind

Dana_la_gară
Sora Danei uită să vină să o ia de la gară, așa că Dana se înfurie. Când se gândește acum la furia pe care a simțit-o, se simte vinovată.
Spre deosebire de ceilalți colegi, Alex este atât de anxios la întâlnirea de proiect de grup încât i se face rușine.
Carmen este actriță și este fericită că la repetițiile de astăzi a reușit să simtă tristețe autentică într-o scenă emoționantă, ceea ce a ajutat-o să joace mai bine

Fiecare dintre ei are o așa-numită meta-emoție – o emoție în legătură cu o altă emoție care apare inițial (emoție primară). Dana se simte vinovată în legătură cu furia ei, lui Alex îi este rușine de anxietatea lui, iar pe Carmen o bucură tristețea ei.

Ce sunt meta-emoțiile?

Așa cum definesc Gottman, Katz și Hooven (1997), „prin meta-emoție ne referim la emoție față de emoție” (p.6, apud. Bartsch et al., 2008). Meta-emoțiile au ca obiect emoțiile primare ale persoanei (Mitmansgruber et al., 2009) și pot fi pozitive, cum ar fi bucuria de a simți furie sau negative, cum ar fi rușinea de a simți bucurie (Koopman, 2015).

Reacțiile pe care le avem la propriile emoții variază de la savurarea acestora la a ne simți copleșiți de ele (Bartsch et al., 2008). „[…] Emoțiile sunt acompaniate de procese la nivel meta[-emoțional] care colorează experiența emoțiilor [primare] și influențează modul în care oamenii le exprimă și le gestionează” (Bartsch et al., 2008, p. 3-4). Să presupunem că am fost promovat team leader pe un proiect la job: dacă mă gândesc că va fi multă muncă și multe dificultăți de gestionat s-ar putea să mă simt anxios. Apoi mă gândesc că nu e bine că mă simt anxios, că prevestește că nu sunt suficient de încrezător și că nu mă voi descurca, iar astfel voi ajunge să simt rușine. Mă simt rușinat că mă simt anxios. Iar acest lucru va influența cum îmi voi exprima prima emoție – anxietatea: probabil voi fi mai retras față de colegi, nu-i voi spune nici soției despre cât de anxios mă simt.

Meta-emoțiile sunt experiențe tipice, le avem cu toții. Bailen et al. (2018) au identificat cel puțin o meta-emoție la aproximativ 53% dintre adulții din eșantionul lor pe parcursul unei săptămâni.

Cum apar meta-emoțiile?

În abordarea rațional-emotivă și comportamentală (REBT, Ellis), emoțiile (primare) apar ca urmare a modului în care persoana interpretează o situație (Turner, 2016). Cu alte cuvinte, gândurile persoanei despre situație sunt cele care determină apariția emoției. În aceeași logică, meta-emoțiile sunt generate pe baza gândurilor pe care persoana le are cu privire la propriile emoții primare.

Călătoria emoțională

Dacă ne gândim că acele emoții primare nu trebuie să apară, că este groaznic că apar, nu pot fi tolerate și spun ceva rău despre noi ca  persoane, atunci probabil vom avea meta-emoții negative. Așa se întâmplă în cazul persoanelor cu tulburări emoționale (tulburări de anxietate, depresie) (Predatu et al., 2019). Dacă am explora gândurile pe care le avea Alex, de la începutul articolului, atunci când a ajuns să simtă rușine cu privire la anxietatea lui în timpul ședinței, este posibil să descoperim că avea gânduri de acest tip. De exemplu, ar fi putut să se gândească la faptul că având în vedere că ceilalți colegi nu se simt anxioși, ar trebui ca nici el să nu aibă această emoție, sau că dacă simte anxietate, asta înseamnă că este slab sau nepregătit în comparație cu ceilalți membri ai echipei.

Alte abordări care pun accent pe rolul gândurilor pentru a încerca să explice apariția emoțiilor sunt teoriile evaluării (de exemplu, a lui Folkman & Lazarus, 1984). Jäger și Bartsch (2006, p. 188-189) au aplicat aceste teorii pentru a explica și apariția meta-emoților. În această abordare, pentru ca meta-emoțiile să apară, persoanele trec printr-un proces de evaluare a emoției primare pe care o simt. Mai exact, trec emoția prin anumite filtre:

  • relevanța pentru scopurile persoanei
  • măsura în care este o experiență plăcută sau
  • cât de potrivită este din punct de vedere social.

De exemplu, dacă Dana ar evalua furia pe care a trăit-o cu privire la faptul că sora ei a uitat să o ia de la gară pe baza acestor criterii, ar putea să se gândească la faptul că furia nu este congruentă cu scopul ei de a fi o soră bună, nu este o experiență plăcută și nu este aprobată social, și de aceea ar putea ajunge să se simtă vinovată cu privire la faptul că a avut această emoție.

Acum că știi mai multe despre ce sunt și cum apar meta-emoțiile, te invităm să afli și despre rolul lor. De asemenea, în același articol vei citi și despre cum putem să ne raportăm sănătos față de meta-emoții.

Apreciem că te menții informat. Vizitează-ne și pagina de Facebook MentAid – Primul ajutor în sănătate mintală.


Bailen, N. H., Wu, H., & Thompson, R. J. (2018). Meta-emotions in daily life: Associations with emotional awareness and depression. Emotion.

Bartsch, A. (2008). Meta-emotion: How films and music videos communicate emotions about emotions. Projections, 2(1), 45-59.

Folkman, S., & Lazarus, R. S. (1984). Stress, appraisal, and coping (pp. 150-153). New York: Springer Publishing Company.

Gottman, J. M., Katz, L. F., & Hooven, C. (1997). Introduction to the concept of meta-emotion. Meta-emotion. How families communicate emotionally, 3-8.

Koopman, E. M. E. (2015). Why do we read sad books? Eudaimonic motives and meta-emotions. Poetics, 52, 18-31.

Mitmansgruber, H., Beck, T. N., Höfer, S., & Schüßler, G. (2009). When you don’t like what you feel: Experiential avoidance, mindfulness and meta-emotion in emotion regulation. Personality and Individual Differences, 46(4), 448-453.

Predatu, R., David, D. O., & Maffei, A. (2019). Beliefs About Emotions, Negative Meta-emotions, and Perceived Emotional Control During an Emotionally Salient Situation in Individuals with Emotional Disorders. Cognitive Therapy and Research, 1-13.

Turner, M. J. (2016). Rational emotive behavior therapy (REBT), irrational and rational beliefs, and the mental health of athletes. Frontiers in psychology, 7, 1423. Wolgast, M., Lundh, L. G., & Viborg, G. (2011). Cognitive reappraisal and acceptance: An experimental comparison of two emotion regulation strategies. Behaviour research and therapy, 49(12), 858-866.