Putem să ne facem păreri şi impresii, dar nu este recomandat dacă nu suntem specialişti cu experienţă să dăm curs acestor păreri sau impresii. Astfel, dacă vrem să ştim ceva dincolo de o bănuială, trebuie să investigăm acea bănuială şi să vedem dacă cel cu care povestim ne confirmă sau nu ceea ce noi credem. Putem întreba direct: ,,Ai fost gelos atunci?”, ,,Te simți dezamăgit de tine?”, ,,Te gândești că ești vinovat pentru ce i s-a întâmplat fetiței tale?”
Întrebare sau afirmaţie?
Citeşte următoarele propoziţii cu voce tare:
Să înțeleg că ţi se pare că toţi ceilalţi se uită la tine şi se gândesc că nu te descurci destul de bine?
Înțeleg că ţi se pare că toţi ceilalţi se uită la tine şi se gândesc că nu te descurci destul de bine.
Ai observat diferența între cele două exprimări? Mesajul este același, prima fiind o întrebare, iar a doua o afirmație, dar ambele presupun verificarea părerii personale, permițând confirmarea sau infirmarea din partea celeilalte persoane. De ce? Pentru că ambele menționează ce înțelegi tu, cum ai procesat tu mesajul, lăsând loc de a fi corectat dacă nu este congruent ce a vrut să transmită cealaltă persoană. Astfel, este recomandat să ne exprimăm părerea accentuându-i statutul de părere (,,am înțeles că”, ,,se pare că”) și nu exprimând-o ca pe o realitate, ca pe un adevăr de necontestat, de exemplu ,,Aha, deci cu siguranță toți ceilalți se gândesc că nu te descurci suficient de bine.”
1.
Pentru următoarele afirmații formulează câteva păreri diferite, pe care le-ai testa cu un prieten sau cu un coleg care îți spune ceva. Încearcă să surprinzi atât emoții, cât și gânduri.
Exemplu: – Sunt o persoană organizată.
- Vrei să spui că te simţi bucuros când lucrurile sunt în ordine?
- Să înțeleg că ai un program bine stabilit pe care îl urmezi?
- Oare te simţi stresat când lucrurile pe care le-ai planificat se schimbă brusc?
În ceea ce priveşte întrebările, în primul ajutor în sănătatea mintală este recomandat să foloseşti întrebările deschise – cele care oferă oportunitatea persoanei care trece printr-un distres să răspundă cu altceva în afară de da sau nu. De pildă, dacă vrei să afli mai multe despre obiceiurile cuiva în loc de “Te simţi trist?” poţi începe discuţia cu “Cum te mai simţi în ultima vreme?”.
Nu e atât de relevantă întrebarea pe care o pui atât timp cât reuşeşti să clădeşti răspunsuri pe întrebarea pe care ai adresat-o. Ceea ce ajută în acest aspect e să ai un scop în minte. De exemplu, îţi propui să încerci să afli mai multe despre cum tristeţea se manifestă pentru cealaltă persoană. Astfel, întrebările vor fi ţintite înspre a clădi şi a afla mai multe despre asta.
Încearcă să eviţi la începutul unei discuţii întrebările închise şi întrebările retorice. E foarte greu să clădeşti pe aceste întrebări o discuţie, care este, de fapt, scopul primului ajutor în sănătatea mintală.
Poate te întrebi cum se combină întrebările cu reflectările empatice?
Ei bine, nu există un răspuns clar şi standard, deşi majoritatea cercetărilor susţin un raport de două reflectări empatice la o întrebare, acest raport fiind considerat ca bună practică în folosirea abilităţilor terapeutice. Ceea ce este de ţinut minte însă să asculţi mai mult decât să vorbeşti. 🙂
Un alt aspect relevant sunt întrebările – cheie, numite aşa deoarece ghidează spre viitor. Astfel, un exemplu poate fi “şi ce te gândeşti să faci de acum înainte?” sau “cum te gândeşti că o să treci peste asta?”. Atenţie însă, e recomandat să laşi întrebările-cheie spre sfârşitul discuţiei şi atenţie la dorinţa de a oferi soluţii imediate la probleme pe care nu le-ai înţeles pe deplin – nu facem asta.
1.
În cadrul acestui exercițiu încearcă să dezvolţi următoarele întrebări astfel încât să oferi celuilalt oportunitatea de a elabora ideea pe care a transmis-o inițial.
Exemplu: Te simţi bine astăzi?
- Ce a fost bine în ziua ta până acum?
- Care au fost astăzi momentele pe care le-ai apreciat mai mult sau mai puţin?
2.
A pune întrebările potrivite.
Ce întrebări crezi că ar fi potrivite pentru a stimula discuţia după următoarele afirmaţii? Alege varianta sau variantele care ți se par adecvate pentru fiecare replică în parte. Se poate ca una sau mai multe variante să fie potrivite.
Exemplu: – Sunt un eșec, nimic nu-mi iese bine.
1. De ce spui asta, ce s-a întâmplat? 2. Vrei să vorbim despre asta? 3. Haide să vedem mai exact, ce lucruri nu ți-au ieșit recent? 4. Cum te face gândul ăsta să te simți?